Weather report
~BJ Gallagher
"Any day I'm vertical
is a good day"
...that's what I always say.
If you ask me,
"How are you?"
I'll answer, "GREAT!"
because in saying so,
I make it so.
When Life gives me dark clouds and rain,
I appreciate the moisture
that brings a soft curl to my hair.
When Life gives me sunshine,
I gratefully turn my face up
to feel its warmth on my cheeks.
When Life brings fog,
I hug my sweater around me
and give thanks for the cool shroud of mystery
that makes the familiar seem different and intriguing.
When Life brings snow,
I dash outside to catch the first flakes on my tongue,
relishing the icy miracle that is a snowflake.
Life's events and experiences
are like the weather -
they come and go,
no matter what my preference.
So, what the heck?!
I might as well decide to enjoy them.
For indeed,
there IS a time for every purpose
under Heaven.
And each season brings its own unique blessings.
marți, 17 martie 2009
miercuri, 11 martie 2009
Soricelule!!
Astazi soricelul meu s-a tot jucat pe niste foi cu litere si imagini, agatate si lipite de un ecran.Pe o foaie indoita la capete si colorata viu s-a gandit sa se intinda.Dupa un somnic indelungat se gandeste sa mai rontaie cate ceva pt ca stomacul facea mare galagie.Si rontaie iar, foi dupa foi."Chitz, chitz vreau sa stau aici"isi spuse el cu ochii mari atintiti spre foaie.Da, soricelul meu si-a gasit locul.
De ceva timp e acolo, tace si nu spune nimic.
A inceput sa zgaraie, incet si fara galagie,acea foaie.Am tras cu ochiul si pare ca sunt litere,..de tipar cred.
"Soricelule!soricelule!....multumesc, multumesc!!"am exclamat eu.El n-a stiut sa-mi inteleaga cuvintele, dar m-am dus langa el, l-am luat in mana si l-am mangaiat.
Cu ceva timp in urma a mai stat aici, i-a placut!Se juca cu litere si poze.Literele le aseza pe foaie si apoi le potrivea, iar pozele le lipea cu lipici.
As vrea sa-l pot intreba de ce a plecat pt ca acum sa-l pot face sa se simta bine aici, dar nu pot, el nu ma intelege.Singurul lucru pe care il intelege e prezenta mea.Voi sta aici, macar pt o vreme.
Ii voi spune povesti, ii voi da sa manance bunatati, ii voi face un culcus special,..pentru o vreme.
De ceva timp e acolo, tace si nu spune nimic.
A inceput sa zgaraie, incet si fara galagie,acea foaie.Am tras cu ochiul si pare ca sunt litere,..de tipar cred.
"Soricelule!soricelule!....multumesc, multumesc!!"am exclamat eu.El n-a stiut sa-mi inteleaga cuvintele, dar m-am dus langa el, l-am luat in mana si l-am mangaiat.
Cu ceva timp in urma a mai stat aici, i-a placut!Se juca cu litere si poze.Literele le aseza pe foaie si apoi le potrivea, iar pozele le lipea cu lipici.
As vrea sa-l pot intreba de ce a plecat pt ca acum sa-l pot face sa se simta bine aici, dar nu pot, el nu ma intelege.Singurul lucru pe care il intelege e prezenta mea.Voi sta aici, macar pt o vreme.
Ii voi spune povesti, ii voi da sa manance bunatati, ii voi face un culcus special,..pentru o vreme.
duminică, 1 februarie 2009
Oameni mari.
Sunt zile reci.O prajiturica cu fructe si alta cu ciocolata dansau.O sticla de Cola inxearca a fi bauta.Fete pe canapea intr-o cofetarie simpla si mereu cu miros dulce, patrunzator.
In linistea serii se ascult povesti reale, dar pline de culoare.
Jocul gandurile naive se spune ca ar trebui sa dispara odata cu implinirea varstrei de maturitate.Sunt dintre cei mari acum si pare-mi-se ca speranta si increderea de sine cresc, uitandu-i pe cei ce soptesc in nenumarate feluri cuvinte de rau.Ma ridic pe tocuri ca sa vad cu coada ochiului tot ce se petrece ca mai apoi cu degetul aratator sa atentionez, iar cu minte si suflet sa desfac firul in patru...ba chiar in opt.
E o armonie perfecta intre vise si reaiitate. Se naste ceva ce, cineva va numi schimbare..atunci cand voi fi eu si cu putina aroma de..cafea.
Am trait cu o necunoasterea permanenta a Adevarului ce se naste dintr-o putere inexplicabila si cu o cunoastere prematura, neinteleasa a fiintei mele.Acum parca piciorul se desprinde de pe campii, sare peste ape si se agata de stanci incercand sa nu cada cu primul val de vant, privind in jur si in sus cu intelepciune.
In linistea serii se ascult povesti reale, dar pline de culoare.
Jocul gandurile naive se spune ca ar trebui sa dispara odata cu implinirea varstrei de maturitate.Sunt dintre cei mari acum si pare-mi-se ca speranta si increderea de sine cresc, uitandu-i pe cei ce soptesc in nenumarate feluri cuvinte de rau.Ma ridic pe tocuri ca sa vad cu coada ochiului tot ce se petrece ca mai apoi cu degetul aratator sa atentionez, iar cu minte si suflet sa desfac firul in patru...ba chiar in opt.
E o armonie perfecta intre vise si reaiitate. Se naste ceva ce, cineva va numi schimbare..atunci cand voi fi eu si cu putina aroma de..cafea.
Am trait cu o necunoasterea permanenta a Adevarului ce se naste dintr-o putere inexplicabila si cu o cunoastere prematura, neinteleasa a fiintei mele.Acum parca piciorul se desprinde de pe campii, sare peste ape si se agata de stanci incercand sa nu cada cu primul val de vant, privind in jur si in sus cu intelepciune.
joi, 22 ianuarie 2009
Dansul baloanelor.

Dansul baloanelor este jocul meu preferat.Instructiuni pt cei interesati(se joaca inainte de masa!!): se leaga un balon de piciorul fiecaruia si obiectivul jocului este sa spargi baloanele celorlalti, straduindau-te sa nu lasi pe nimeni sa sparga balonul tau.Ultima persoana care ramane cu balonul intact castiga jocul.(de preferat sa fie un grup cat mai mare de oameni)Trebuie sa privesti pe ceilalti jucatori ca fiind niste inamici care trebuie invisi, descalificati.Este greu sa castigi.Chiar si cei care stau pe margine vor avea aceeasi soarta.
Atunci cand acest joc este jucat in randul copiilor cu hadicam mental posibil sa se intample cu totul altceva si anume.. sa se ajute unii pe altii sa sparga baloanele, iar la sfarsit toata lumea sa se bucure.
In fiecare zi suntem obligati sa alegem unul din aceste jocuri.Pe care il alegem?..as vrea si eu sa am ce are acea persoana, as vrea sa fiu cel care se afla in centru atentiei, as vrea ..si oare nu ar trebuii sa fim acei copii cu hadicap mental fata de restul lumii in acesta privinta??
A fi ales.

"Sentimentul ca esti ales este unul din cele mai frumoase daruri pe care le da dragostea celui prea iubit.Acest lucru inseamna ca cineva ma vede ca pe o persoana unica.Cineva crede ca am o contributie semnificativa de adus.
Pe de alta parte nu exista durere mai mare ca aceea de a nu fi ales:"Toata viata mea am fost ales ultimul.Aceasta e problema mea..De ce nu se atarna o tablita pe spatele meu pe care sa scrie -Respins. Ultimul care alege, sa ma aleaga pe mine"
A fi ales inseamna aproape intodeauna a fi ales in dauna altcuiva.A fi ales inseamna a fi mai bun decat cineva sau a fi superior, a fi un obiect care starneste gelozie, a fi preferat.Goana dupa a deveni cel ales este o adevarata competitie, iar premiul de consolare pt cei care pierd este o creatura malefica numita invidie.Numai printesele si altetii remarcabili se pot inscrie.Papusile de carpa nu au ce cauta aici.
Voi fi ales sau voi fi respins?
Valoarea alegerii depinde de cat de multi sunt respinsi.("Dragostea mai presus de ratiune" de John Ortberg.)
vineri, 16 ianuarie 2009
Un Mihai Eminescu..

Un Mihai Eminescu..
Se aduna un inger-
Si-mi spune cu ardoare, in tainica noapte,
Taci, taci scumpa zambire!!
Cu glas angelic, domnitza sopteste:
Mihai Eminescu, o dulce ce-mi esti!un poet!!
Crăiasa din poveşti
Neguri albe, strălucite
Naşte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie;
S-adun flori în şezătoare
De painjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii
Boabe mari de piatră scumpă.
Lângă lac, pe care norii
Au urzit o umbră fină,
Ruptă de mişcări de valuri
Ca de bulgări de lumină,
Dându-şi trestia-ntr-o parte,
Stă copila lin plecată,
Trandafiri aruncă roşii
Peste unda fermecată.
Ca să vad-un chip, se uită
Cum aleargă apa-n cercuri,
Căci vrăjit de mult e lacul
De-un cuvânt al sfintei Miercuri;
Ca să iasă chipu-n faţă,
Trandafiri aruncă tineri,
Căci vrăjiţi sunt trandafirii
De-un cuvânt al sfintei Vineri.
Ea se uită... Păru-i galben,
Faţa ei lucesc în lună,
Iar în ochii ei albaştri
Toate basmele s-adună.
joi, 15 ianuarie 2009
A gift for me?

Ma uitam, astazi, la televizor, caci trupul imi era complet amortit de calmante ce au patruns fara vreo intrebare in mine.Era o emisiune pe "Euforia Tv", zic eu interesanta, un reality show de altfel.Cateva fete se luptau pt a castiga un inel cu diamant.Au trecut prin mai multe probe, printre care aveau de adresat o declaratie de dragoste domnului care va oferi acel inel uneia dintre ele. Era un domn italian, per ansamblu parea a fi pictat intr-un tablou care infatisa boerimea secolelor trecute.Toate bune si frumoase pana in momentul in care acesta urma sa elimine pe cea care a reusit sa-l impresioneze cel mai putin.Insa inainte de acest moment cufundat in emotii, sublineaza un adevar dureros si anume: toate ati spus ca vreti ceva de la mine si nu oferiti nimic in schimb(subinteles).A fost eliminata o tipa dragutza, dar care nu parea interesata de aceasta proba.Emisiunea probabil ca a continuuat, insa eu am oprit televizorul, din lipsa de...cultura.Intodeauna ne dorim sa primim ceva ori material, ori emotional, relational si consideram ca meritam sa primim pt ca am oferit.Acum realizez cu ajutorul acelor fete copile, cu nume si trup de printzese, ca sunt TREI categorii de asa zisa oferta dorita: una primesc pt ca dau, alta ca primesc fara sa dau nimic in schimb si ca primesc ceva pt care ofer ALTCEVA.Aceasta din urma e parca mai complicata doarece suntem pe o cale ce se indreapta spre o campie in gloria ei, cu cereale crude si sanatoase, iar noi vrem sa o luam pe o alta cale cu munti stancosi, inzapezititi si cu o altitudine care aduce cerul pe pamant.Vreau sa spun ca intodeauna lucrurile noastre sunt mai complicate, DAr cer simplitatea comuna pe care de altfel o am, o avem.Capsuna e roz in forma de inimioara cu un gust placut.Aceste doua, gustul si forma, culoarea denota un alt lucru care ne caracterizeaza si anume credem ca am oferit ce trebuia pt acel ceva care ni-l doream in asa fel incat cele doua sa formeze un intreg.Ne luptam pt a castiga un premiu indiferent cum si daca realizam sau nu, pt ca ne dorim importanta personalitatii noastre.Vom fii eliminati din jocul "societatea" daca nu jucam conform regurilor stabilite de noi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)