Pasi spre viata

Se spune ca nasterea e inceputul unei vieti.Insa ce faci atunci cand o anumite parte din tine e bolnava, absenta sau nedezvoltata, ce faci atunci cand te nasti intr-o tara care nu poate sa contribuie la existenta ta, ce faci atunci cand te nasti intr-o familie iresponsabila sau cand intr-o anumita perioada a vietii se intampla ceva inevitabil.Raspunsul e nul.Atunci trebuie sa credem in predestinare?
Uni oameni traiesc datorita ambitiilor proprii, altii traiesc cu apa si aer.De ce exista aceasta diferenta?
Cu siguranta ca nu putem gasi raspunsuri, mintea noastra e mult prea limitata.Insa putem sa facem pasi spre viata celor ce nu au primit-o in dar.MMm..nu au primit-o in dar?spun asta pt ca in conceptia noastra problema despre viata usoara sau dificila nu poate fi conceputa decat rare ori.
Din fericire exista numeroase organizatii sau grupe de oameni care desfasoara actiuni de caritate indemnandu-ne pe noi, oameni obisnuiti, sa contribuim cu diferite mijloace la vietiile celor nevioasi.
Insa eu cred ca si in mintea noastra ar trebui sa fie elabora o "actiune" pt ajutorare a acestori vieti fara de speranta.Cum?
Consider ca totul incepe de la viata personala.Daca noi ne cunoastem pe noi insine si ne caracterizam intr-un mod sincer, daca dorim sa traim si pt altii, daca stim ce nevoi sunt si cum sa le combatem, daca traim modest am pasit numai prin cateva aspecte prin care am putea da viata din viata noastra.

Vise

Uneori...

Uneori soarele rasare imediat dupa ploaie.Uneori stropi cad, alteori razele se nasc.Uneori stropi sunt verzi, altori roz.Uneori cerul e senin, alteori e la fel de innorat.Uneori nori fug si razele atipesc.Uneori trandafiri se deschid mai tare.Uneori pamantul e inundat de vraja ploii.Uneori iarba creste mai mult.Uneori tot iarba se ineaca.Uneori oamenii stralucesc deasupra curcubeului, alteori curcubeul stropeste cu rosu oamenii.Uneori brazi se satura.Uneori copii plang.Unori umbrelele se cearta.Uneori vantul se strecoara prin firele de par.Uneori razele se foiesc prin stropii de pe fata abatuta.Uneori prietenii trebuie sa plece.Uneori trandafiri se fac din rosu albastrii.Uneori poti sa spui orice.Uneori ploaia nu se opreste.Uneori te lupti.Uneori nu poti trece prin ploaie.Uneori nu sunt stele.Uneori nu poti cauta bucuria.Uneori fluturii se aseaza pe umerii mei.Uneori nisipul marii e marcat de pasi mici si mari.Uneori marea aplauda cerul.Uneori muntii si norii sunt dusmani.Uneori norii imbratiseaza floarea-albastra.Uneori peretii isi pierd culoarea.Uneori veverita se ascunde.Uneori oamenii plang.Uneori Dumnezeu e acolo, alteori e aici.Uneori oamenii nu-L gasesc.Uneori e prea sfant sa-L putem atinge.Uneori e prea fericit sa-I putem fura mana.Uneori e prea prietenos sa-I putem vorbi.Uneori e prea bun sa-L putem ignora.Uneori e prea drept sa putem sa ne ascundem.Uneori inima-I bate prea tare pt noi sa nu-I putem spune te iubesc.Uneori ne fura dorintele si pune in loc planurile Lui.Uneori ne inconjoara cu pace.Uneori ne saluta.Uneori ne atinge.Uneori isi tine mana pe umarul nostru.Uneori tace, alteori vorbeste.Uneori plange.Uneori se ascunde.Uneori noi spunem uneori si Dumnezeu spune totdeauna sunt cu voi.

cu fotografia....

Sunt cea "cu fotografia".Asez mereu aparatul in maini cu un sentiment de placere, de multe ori enervant.Stau zeci de secunde pe o fotografie, ma uit atenta la orice detaliu.Imi place.
Uneori chiar sunt acuzata de imprecizie si necunostiinta.Insa invat din greseli si privesc cu aceiasi pasiune aparatul de fotografiat.
E ceva intodeauna, e o amintire pt ceva ce am trait candva, e o poveste scrisa in fotografii asezate intr-un album de multe ori vechi si patat.E ceva din noi.

I miss you, Justine Henin!!

Cateodata, nostalgia face bine.Justin Henin este jucatoarea mea preferata din tenisul mondial, chiar daca s-a restras in aprilie, anul trecut.Imi place pentru ca munca, pasiunea, generozitatea si de ce nu frumusetea ei erau si sunt de neinlocuit.As vrea sa o mai vad jucand....

Ce este primavara?

Un picur de ploaie ars de soare, o stea in ziua mare, o floare timida, un triumfator fir de iarba, un cretuliu norisor, un fruct nou nascut, o stanca cu zapada si flori, o padure cu frunze uscate si iarba verde, un izvor si o trestie, o gaza, o pasarica glumeata, un caine jucaus, o floare de cires si un capsune in mainele unor indragostiti, un vant mangaietor, o ramura de finic, un gheozdan aruncat pe banca si un copil alergand in aglomerarea razelor de soare, un miros de prospetime, un avatar si un status optimist, vioara visurilor noastre, strigatul dorintelor, alegoria dulce-amar,o insiruire de pasi grabiti, calatorii spre capitale si parcuri nationale, tendinte noi in pictura si muzica...un om zambind si o natura in delir.

Aglomerat de vise

In rasucirea zilei de ieri, am prins o clipa de luciditate, printre degetul mare si cel aratator.Ma jucam pe margini de lac ori mare, pe coaste si in carti cu coperti roase..de-a visare.Ma jucam cand dintr-o dsta, pe un fundal de respiratii asurzinde, un milionar, aflat langa mine, rosteste raspicat si tare urmatoarea sintagma personalizata:"Bani nu mi-au adus fericirea!"Dupa o incercare indelungata de a exemplifica si a explica aceasta afirmatie incheie cu ochii cufundati in lacrimi, cam asa:"Eu, am pret numai in ochii Creatorului meu si a familiei mele!"
"Aglomerata" de vise despre fericire si dragoste, pret si frumusete, avutie si semnificatie mi-am aplecat gandul intr-o "pauza" a realitatii.Nu mi-am dorit bogatie, dar mi-am dorit frumusete, semnificatie si iubire.Am inversat termenii si am repetat in nenumarate randuri asta:"Frumusetea,semnificatia si iubirea nu aduc fericirea!!"Oare poate fi adevarat?oare cineva a experimentat asta?
Gadul imi zboara la Cel care avea sa schimbe cursul istoriei si..zic eu, cursul dorintelor efemere.Da, El este primul si singurul "om sfant", fara pata.
Am lasat ca "pauza" realitatii sa continue.