Anywhere is sound

Ce-mi incanta inima!

2011-11-27T09:58:00.001-08:00

1.Ma opresc din loc, ele ma opresc din loc...lucrurile care-mi incanta inima. Vineri seara am urmarit un interviu cu Angela Ghiorghiu si sambata seara ice dance cu Charlie White si Mery Davis. Ce frumos, ce uimitor! Am oprit ceasul si am stat ascultand cuvinte spuse din suflet pentru sufletele oamenilor. Opera te linisteste, e un leac pentru suflet, vandut ieftin. Asta spunea ea. Spun ea pentru ca, ea nu-si cereseste politetia prin media, ci ea cu vocea-i calda si duioasa te imbie cu muzica. Atat si suficient. Ibuprofenul e scump la fel precum O habanera pe care o asculti si o lasi sa te patrunda in intregime. In ziua de sambata cand gemea frigul, m-am oprit dinnou in fata micului ecran. Erau doi oameni care patinau pe gheta. Expresivitatea lor si lejerita cu care isi croiau pasi pe gheata m-au uimit. Vroiam sa fiu acolo, dar m-am oprit aici sa traiesc din cele oferite de ei.Minunat!

Sunetul viori.

2011-10-28T02:48:00.000-07:00

Din orice se poate naste un sunet, din orice poti auzi o vioara catand, din oricine poti face fratele viori,tu si eu suntem ascultatorii, scena e in spatele cortinei...toate intr-o viata de om.O frunza cazanda, o nota ascultanda,Un cer portocaliu in matinal,Un batran cu parul alb fotografiind copacul plangacios,O batranica citind printre arbori si arbusti alesi,O pasarica zgribulita, o un pompier grabit...toate in bataia unei inimi de om. Cercei in forma de floricica canta,Ursuletul Barni trage din ochi,Biscuiti Tuc se agata de buzunar de doua ori,Ceaiul de zmeura imi incalzeste trupul,Foile din caiet se scriu cu bagare de seama...toate acestea intr-o zi minunata a unui om.Toate aceste ca un sunet de vioara ma linistescsi ca un ceasornicar ma repara.

Cu ochii deschisi.

2011-10-26T12:55:00.001-07:00

E aproape un an decand...am postat ultimaoara.Acum ma apropiu cu acelasi gand tomnatic, o frunza. O frunza strivita in picioarele-mi grabite ma aduce cu remuscare pe acest blog. Uitasem parca ca o litera pusa impreuna cu o alta litera si o alta pot compune cuvantul. Ce e cuvantul?as spune ca e armonia dintre suflet si creier. Insa cuvantul scris are un plus de o foaie, un pix, o cutie sau in raft pt pastrare. Asadar revenind la anul care a trecut nevazut de Cuvantul scris as vrea sa spun ca a fost incarcat de activitati profane, de scoala. Scoala poate aduce beneficii majore sau mai bine spus iti poate aigura existenta prin recompensa banului. Am realizat ca acest lucru este departe de ceea ce imi doresc. Dorinta mea este aceea de a-mi lasa sufletul sa danseze, de a nu-l opri nici in ploaie si nici pe soare. Vreau sa spun ca nu imi cade bine sa privesc gratii, imi cade bine sa privesc largul universului. Da, vreau sa ies la loc larg. Vreau sa ma tolanesc pe pat si sa citesc mult. Vreau sa adorm pt a-mi hrani mintea caci numai asa mintea se poate hrani. Apoi vreau sa ma trezesc de acorduri de chitara sau daca nu sa fiu arsa de soare. Vreau sa propasesc spre libertatea de a gandi si a face. Trecand la ce inseamna a gandi explic ca a gandi inseamna a nu pune gandul intre doua idei, inseamna a pune gandul intr-o idee unanima. Iar a face inseamna a pasi pe o singura carare. Spun asta pt ca sunt un om simplu. M-am regasit asa in putinele articole scrise pe acest blog. Sunt simplu pt ca nu sunt genial. Geniali merg pe doua carari sau gandesc in doua parti diametral opuse. Prin urmare simplitate e bucuria sufletului, genialitatea e bucuria mintii, Sunt un om pt suflet. Gandesc mai putin si simt mai mult. Sunt lamurita de ceea ce am spus mai devreme. As vrea sa spun ca blogul acesta va fi scris, dar poate ca as minti pt ca s-ar prea putea sa-mi las acasa, de multe ori sufletul pt ca lumea in care traiesc imi spune sa fiu rationala pt prosperitatea. Eu insa sper sa aduc prosperitatea intr-o lumea a simtului.

Protejat de o frunza.

2010-10-27T11:13:00.000-07:00

Putem incerca dragostea lui D-zeu printr-o frunza. In ea vom gasi culoare. In culoare incurajare. In incurajare viata. In viata universul. In univers frumusetea. In frumusete pace.

O ascultare inramata.

2010-09-28T03:18:00.000-07:00

Uneori urechia percepe sunete mult prea inalte pentru suflet. Uneori sufletul se inseala. Alteori mintea ramane inchisa intr-o cutie de fier purpurie. Astfel trecutul, prezentul si viitorul raman niste simple elemente decorative. Totul devine bizar, de neinteles. O ascultare inramata, o ascultare de si pentru oameni intr-un nimic onest cu totul egoist si ireal. Pare abstract, insa e evident cum nu ne mai regasim in noi insine, cum cautam sa devenim ceea ce nu putem fi, cum cautam sa daruim ceea ce nu putem avea, cum invatam ceea ce nu putem practica, cum cumparam ceea ce ne apartine, cum stergem cu buretele ceea ce nu poate fi indepartat prin cuvinte, cum rupem relatii prin fapte neortodoxe totul intr-un lant continuu, neintrerupt de "clasica" omenie. Astfel pierdem intelesul existentei, lasam ca totul sa se scurga prin bogatia culorii si a gustului ajungand in vestejite morminte. Trupul, sufletul si mintea se separa datorita neputintei de a face distinctia intre sentimente si a asculta placutul simplu.

Un ideal sau o realitate?

2010-01-30T10:34:00.000-08:00

De fiecare data cand incerc sa scriu ceva, incerc sa ma definesc pe mine insumi.Astazi mai clar ca oricand am reusit.Portretul meu, identitatea mea au cautat standarde pentru toate domeniile.Am construit idealuri ca: frumusete fara cusur, realizari extraordinare, "munti" de cultura.Si nici unul dintre aceste idealuri nu-mi dadeau valoare.Unul dintre motive era incapacitatea de a ajunge acolo.Pe toti ii consideram mai buni si mai vrednici.Credeam ca duc o viata linistita, ba mai mult o viata implinita.Abilitatiile lor si indeligenta lor erau obstacole pentru ca eu sa-mi gasesc importanta in lume.Astfel nu reuseam sa inaintez chiar daca proneam cu incredere pentru ca teama de nereusita ma facea sa gresesc.M-am caracterizat de multe ori ca o rata.Totusi, atunci cand ma simteam bine era pentru ca ma regaseam in placeri.Ma intrebam de multe ori de ce ele dispar atat de repede si de ce apar doar atunci cand imi propun sa apara, de ce nu vin de la sine.
Eu sunt cine sunt in ochii lui Dumnezeu.Ce inseamna asta?inseamna ca indentitatea mea este aceea de fiica a lui Dumnezeu, de creatie.
Ma gandesc acum ca-mi va fi greu sa cred intr-o astfel de valoare, dar cred ca poate fi atinsa.Am auzit cazuri care au reusit si acum au parte de o implinire totala.Nu ma refer ca sunt lipsiti de probleme ci ca problemele lor nu sunt obstacole in calea fericirii lor.Ceea ce defineste o viata implinita este o legatura personala, dinamica si plina de iubire cu Dumnezeu prin Fiul Lui, Isus Hristos; patrunderea tainelor Lui Prin Sf.Scriptura; acceptare ajutorului a celor care au o perceptie mai clara a identitatii lor.
Un ideal sau o realitate?

Cuvinte albe si rosi

2009-11-25T10:46:00.000-08:00

Am sters iar cuvintele.Mintea mea nega totul.Nu credeam in mine.Ma simteam un vid.Locul meu era albul.Am pierdut legatura cu mine.Eu si divinitatea ne-am separat, arta a aburit.
Eu am cazut in neantul lui, a visului.Vietuiam doar.Trupul meu era desprins de suflet.
Cerul si marea, florea si soarele, animele si oamenii existau dincolo de ochii mei.Totul era una, nepriceputul meu.
S-a improscat in mine o nebunie rosie.Nu stiama ce e.Parca intre furnica si rama, glumesc.Somn si activitate.Mi-e dor, mi-e dor sa cant, sa pictez, sa scriu, sa fotografiez, sa alerg, sa caut, sa gasesc, sa iubesc pomii, frunzele, castelele, sarmanii, mi-e dor de mine, de ceea ce am fost candva, nu de mult, dar de dorit si scump.
Ceea ce sunt eu sunt si voi cauta mereu sa fiu un alt eu mai bun, un artist in toate si tot, cu un Dumnezeu aproape.

Pricepere

2009-11-08T11:12:00.000-08:00

Cu priceperea mea as vrea sa sparg
minti intelepte si obiecte sunatoare,
sa le prefac in pulbere
daca se poate acum
si nu maine.
Si ce-i prieceprea mea?
un cuvant de-ncurajare,
o mana de-ajutar,
un suras?
de ce oare nu-i un cantec,
o pictura,
cunostiinte si idei stralucitoare?
Ma apropiu de inima mea
si privesc atenta-n ea:
tesatura cu tesatura,
artera cu artera...
Eu vad ca locul lor nu le-as putea preschimba.
Asa nici priceperea mea nu ar putea fi mai mare,
mai luminata
caci ea este pentru cei ce au nevoie
si nu pentru mine -
un cantar de adorare.

Peste campii..

2009-07-30T11:08:00.000-07:00

Farame de pamant, fire de iarba, tenisi cu sireturi groase, rochie cu fundita rosie, inel pe mana dreapta, parul desfacut, cer senin, cuvinte..
Farame de pamant, fire de iarba, tenisi cu sireturi groase, bluji si camasa in dungulite albastre, mana-n cap, parul bulbucat, cer senin, cuvinte..
Note muzicale sfarama tacerea, nori apar incet, dungulitele de pe camasa se agita, fundita se desface, mana e pe umar, inelul cade-n iarba frageda, din cuvinte s-a facut cuvantul..iubesc.
Peste campii, o poveste incepe a fi scrisa pe un carnetel gros, portocaliu, cu foi de orez.O poveste fara inceput, surprinsa undeva departe, sub priviri agitate.Aceasta incepuse atunci si se continua acum sub o liniste magnifica bulversata de un temperament sangvinic si alinata mai apoi de miscari tandre.Sunt doi oameni ce se iubesc.Ei se cautau in nestire, alene prin lume in nenumarate zile, nenumarate cai.Acum agitati de a lor potrivire si de cunoastere absurda stau in camp apoi mai alearga impreuna, iar stau in camp si spun poezii fara rima lasand ca timpul sa se scurga pt a lor povestire.

Se inserase..

2009-07-29T12:01:00.000-07:00

Se inserase, se pare, cand mi-a venit cheful de vorbarie.Geamul e deschis si tot e masurat aerul, tastatura face conexiuni cu gandul, iar in imprejurul ei s-au strans furnici venite din pachetul inceput aseara si uitat desfacut..aseara, azi si acum.
Am inceput fara sa stiu despre ce voi scrie, stiu doar ca se inserase.
Poate ca ieri, alaltaieri si in toate celelate zile de dinainte de alaltaieri in mine se dadea o lupta asemanatoare cu luptele din preistorie.Un sentiment de dramatism si altul de romantism traverseaza zadarnic sesul de dinaintea sparturi.Ma gandesc ca ar fi fost bine ca in copilaria mea sa fi jucat mai mult "chiloteii".N-as zice ca as cadea ci mai de graba, e frica care se instalase de dinaintea sosirii verii, o frica puternica.Viitorul e dusmanul meu, se aseaza tiptil si din ce in ce mai aprig.E vorba de cariera mea si de acea nevoie omeneaca si neomeneasca de a fi iubit.Cand e cariera, e bacul, admiterea care nu exista, medii cinstite si mici de peste ani.Cand e iubire, visez si eu a un Fat-frumos care sa iubeasca tot ceea ce sunt si in inseraraile trazii, dealminteri ca aceasta, sa alergam pe culoarul necunscut pe care stelele il croiesc in larg.
Dat fiind ca peste prezent nu poate trece nici macar un pui de gandac, nu pot nici eu trece si deci raman aici si acum.Mi se pare ca am uitat sa ma gandesc la literatura care creste minti, istincte si sentimente, pictura care intodeauna transforma uratul in frumos, oamenii saraci pe care ii iubesc in necunoscutul lor, natura si mai cu seama margaretele, alergatul si canii care se iau dupa mine si multe altele.
Acum pare ca miroase a ploaie.Aerul e destul de rece, iar agrafa din par a cazut peste furnicile atipite.Se inoptase, stiu asta.

Pasi spre viata

2009-06-17T09:14:00.000-07:00

Se spune ca nasterea e inceputul unei vieti.Insa ce faci atunci cand o anumite parte din tine e bolnava, absenta sau nedezvoltata, ce faci atunci cand te nasti intr-o tara care nu poate sa contribuie la existenta ta, ce faci atunci cand te nasti intr-o familie iresponsabila sau cand intr-o anumita perioada a vietii se intampla ceva inevitabil.Raspunsul e nul.Atunci trebuie sa credem in predestinare?
Uni oameni traiesc datorita ambitiilor proprii, altii traiesc cu apa si aer.De ce exista aceasta diferenta?
Cu siguranta ca nu putem gasi raspunsuri, mintea noastra e mult prea limitata.Insa putem sa facem pasi spre viata celor ce nu au primit-o in dar.MMm..nu au primit-o in dar?spun asta pt ca in conceptia noastra problema despre viata usoara sau dificila nu poate fi conceputa decat rare ori.
Din fericire exista numeroase organizatii sau grupe de oameni care desfasoara actiuni de caritate indemnandu-ne pe noi, oameni obisnuiti, sa contribuim cu diferite mijloace la vietiile celor nevioasi.
Insa eu cred ca si in mintea noastra ar trebui sa fie elabora o "actiune" pt ajutorare a acestori vieti fara de speranta.Cum?
Consider ca totul incepe de la viata personala.Daca noi ne cunoastem pe noi insine si ne caracterizam intr-un mod sincer, daca dorim sa traim si pt altii, daca stim ce nevoi sunt si cum sa le combatem, daca traim modest am pasit numai prin cateva aspecte prin care am putea da viata din viata noastra.

Vise

2009-06-01T10:59:00.000-07:00

Uneori...

2009-05-30T09:21:00.000-07:00

Uneori soarele rasare imediat dupa ploaie.Uneori stropi cad, alteori razele se nasc.Uneori stropi sunt verzi, altori roz.Uneori cerul e senin, alteori e la fel de innorat.Uneori nori fug si razele atipesc.Uneori trandafiri se deschid mai tare.Uneori pamantul e inundat de vraja ploii.Uneori iarba creste mai mult.Uneori tot iarba se ineaca.Uneori oamenii stralucesc deasupra curcubeului, alteori curcubeul stropeste cu rosu oamenii.Uneori brazi se satura.Uneori copii plang.Unori umbrelele se cearta.Uneori vantul se strecoara prin firele de par.Uneori razele se foiesc prin stropii de pe fata abatuta.Uneori prietenii trebuie sa plece.Uneori trandafiri se fac din rosu albastrii.Uneori poti sa spui orice.Uneori ploaia nu se opreste.Uneori te lupti.Uneori nu poti trece prin ploaie.Uneori nu sunt stele.Uneori nu poti cauta bucuria.Uneori fluturii se aseaza pe umerii mei.Uneori nisipul marii e marcat de pasi mici si mari.Uneori marea aplauda cerul.Uneori muntii si norii sunt dusmani.Uneori norii imbratiseaza floarea-albastra.Uneori peretii isi pierd culoarea.Uneori veverita se ascunde.Uneori oamenii plang.Uneori Dumnezeu e acolo, alteori e aici.Uneori oamenii nu-L gasesc.Uneori e prea sfant sa-L putem atinge.Uneori e prea fericit sa-I putem fura mana.Uneori e prea prietenos sa-I putem vorbi.Uneori e prea bun sa-L putem ignora.Uneori e prea drept sa putem sa ne ascundem.Uneori inima-I bate prea tare pt noi sa nu-I putem spune te iubesc.Uneori ne fura dorintele si pune in loc planurile Lui.Uneori ne inconjoara cu pace.Uneori ne saluta.Uneori ne atinge.Uneori isi tine mana pe umarul nostru.Uneori tace, alteori vorbeste.Uneori plange.Uneori se ascunde.Uneori noi spunem uneori si Dumnezeu spune totdeauna sunt cu voi.

cu fotografia....

2009-05-20T11:39:00.000-07:00

Sunt cea "cu fotografia".Asez mereu aparatul in maini cu un sentiment de placere, de multe ori enervant.Stau zeci de secunde pe o fotografie, ma uit atenta la orice detaliu.Imi place.
Uneori chiar sunt acuzata de imprecizie si necunostiinta.Insa invat din greseli si privesc cu aceiasi pasiune aparatul de fotografiat.
E ceva intodeauna, e o amintire pt ceva ce am trait candva, e o poveste scrisa in fotografii asezate intr-un album de multe ori vechi si patat.E ceva din noi.

I miss you, Justine Henin!!

2009-04-13T07:33:00.000-07:00

Cateodata, nostalgia face bine.Justin Henin este jucatoarea mea preferata din tenisul mondial, chiar daca s-a restras in aprilie, anul trecut.Imi place pentru ca munca, pasiunea, generozitatea si de ce nu frumusetea ei erau si sunt de neinlocuit.As vrea sa o mai vad jucand....

Ce este primavara?

2009-04-13T04:09:00.000-07:00

Un picur de ploaie ars de soare, o stea in ziua mare, o floare timida, un triumfator fir de iarba, un cretuliu norisor, un fruct nou nascut, o stanca cu zapada si flori, o padure cu frunze uscate si iarba verde, un izvor si o trestie, o gaza, o pasarica glumeata, un caine jucaus, o floare de cires si un capsune in mainele unor indragostiti, un vant mangaietor, o ramura de finic, un gheozdan aruncat pe banca si un copil alergand in aglomerarea razelor de soare, un miros de prospetime, un avatar si un status optimist, vioara visurilor noastre, strigatul dorintelor, alegoria dulce-amar,o insiruire de pasi grabiti, calatorii spre capitale si parcuri nationale, tendinte noi in pictura si muzica...un om zambind si o natura in delir.

Aglomerat de vise

2009-04-06T10:46:00.000-07:00

In rasucirea zilei de ieri, am prins o clipa de luciditate, printre degetul mare si cel aratator.Ma jucam pe margini de lac ori mare, pe coaste si in carti cu coperti roase..de-a visare.Ma jucam cand dintr-o dsta, pe un fundal de respiratii asurzinde, un milionar, aflat langa mine, rosteste raspicat si tare urmatoarea sintagma personalizata:"Bani nu mi-au adus fericirea!"Dupa o incercare indelungata de a exemplifica si a explica aceasta afirmatie incheie cu ochii cufundati in lacrimi, cam asa:"Eu, am pret numai in ochii Creatorului meu si a familiei mele!"
"Aglomerata" de vise despre fericire si dragoste, pret si frumusete, avutie si semnificatie mi-am aplecat gandul intr-o "pauza" a realitatii.Nu mi-am dorit bogatie, dar mi-am dorit frumusete, semnificatie si iubire.Am inversat termenii si am repetat in nenumarate randuri asta:"Frumusetea,semnificatia si iubirea nu aduc fericirea!!"Oare poate fi adevarat?oare cineva a experimentat asta?
Gadul imi zboara la Cel care avea sa schimbe cursul istoriei si..zic eu, cursul dorintelor efemere.Da, El este primul si singurul "om sfant", fara pata.
Am lasat ca "pauza" realitatii sa continue.

Weather report

2009-03-17T11:16:00.000-07:00

Weather report
~BJ Gallagher

"Any day I'm vertical
is a good day"
...that's what I always say.

If you ask me,
"How are you?"

I'll answer, "GREAT!"
because in saying so,
I make it so.

When Life gives me dark clouds and rain,
I appreciate the moisture
that brings a soft curl to my hair.

When Life gives me sunshine,
I gratefully turn my face up
to feel its warmth on my cheeks.

When Life brings fog,
I hug my sweater around me
and give thanks for the cool shroud of mystery
that makes the familiar seem different and intriguing.

When Life brings snow,
I dash outside to catch the first flakes on my tongue,
relishing the icy miracle that is a snowflake.

Life's events and experiences
are like the weather -
they come and go,
no matter what my preference.

So, what the heck?!
I might as well decide to enjoy them.

For indeed,
there IS a time for every purpose
under Heaven.

And each season brings its own unique blessings.

Soricelule!!

2009-03-11T11:59:00.000-07:00

Astazi soricelul meu s-a tot jucat pe niste foi cu litere si imagini, agatate si lipite de un ecran.Pe o foaie indoita la capete si colorata viu s-a gandit sa se intinda.Dupa un somnic indelungat se gandeste sa mai rontaie cate ceva pt ca stomacul facea mare galagie.Si rontaie iar, foi dupa foi."Chitz, chitz vreau sa stau aici"isi spuse el cu ochii mari atintiti spre foaie.Da, soricelul meu si-a gasit locul.
De ceva timp e acolo, tace si nu spune nimic.
A inceput sa zgaraie, incet si fara galagie,acea foaie.Am tras cu ochiul si pare ca sunt litere,..de tipar cred.
"Soricelule!soricelule!....multumesc, multumesc!!"am exclamat eu.El n-a stiut sa-mi inteleaga cuvintele, dar m-am dus langa el, l-am luat in mana si l-am mangaiat.
Cu ceva timp in urma a mai stat aici, i-a placut!Se juca cu litere si poze.Literele le aseza pe foaie si apoi le potrivea, iar pozele le lipea cu lipici.
As vrea sa-l pot intreba de ce a plecat pt ca acum sa-l pot face sa se simta bine aici, dar nu pot, el nu ma intelege.Singurul lucru pe care il intelege e prezenta mea.Voi sta aici, macar pt o vreme.
Ii voi spune povesti, ii voi da sa manance bunatati, ii voi face un culcus special,..pentru o vreme.

Oameni mari.

2009-02-01T12:51:00.000-08:00

Sunt zile reci.O prajiturica cu fructe si alta cu ciocolata dansau.O sticla de Cola inxearca a fi bauta.Fete pe canapea intr-o cofetarie simpla si mereu cu miros dulce, patrunzator.
In linistea serii se ascult povesti reale, dar pline de culoare.
Jocul gandurile naive se spune ca ar trebui sa dispara odata cu implinirea varstrei de maturitate.Sunt dintre cei mari acum si pare-mi-se ca speranta si increderea de sine cresc, uitandu-i pe cei ce soptesc in nenumarate feluri cuvinte de rau.Ma ridic pe tocuri ca sa vad cu coada ochiului tot ce se petrece ca mai apoi cu degetul aratator sa atentionez, iar cu minte si suflet sa desfac firul in patru...ba chiar in opt.
E o armonie perfecta intre vise si reaiitate. Se naste ceva ce, cineva va numi schimbare..atunci cand voi fi eu si cu putina aroma de..cafea.
Am trait cu o necunoasterea permanenta a Adevarului ce se naste dintr-o putere inexplicabila si cu o cunoastere prematura, neinteleasa a fiintei mele.Acum parca piciorul se desprinde de pe campii, sare peste ape si se agata de stanci incercand sa nu cada cu primul val de vant, privind in jur si in sus cu intelepciune.

Dansul baloanelor.

2009-01-22T12:33:00.000-08:00

Dansul baloanelor este jocul meu preferat.Instructiuni pt cei interesati(se joaca inainte de masa!!): se leaga un balon de piciorul fiecaruia si obiectivul jocului este sa spargi baloanele celorlalti, straduindau-te sa nu lasi pe nimeni sa sparga balonul tau.Ultima persoana care ramane cu balonul intact castiga jocul.(de preferat sa fie un grup cat mai mare de oameni)Trebuie sa privesti pe ceilalti jucatori ca fiind niste inamici care trebuie invisi, descalificati.Este greu sa castigi.Chiar si cei care stau pe margine vor avea aceeasi soarta.
Atunci cand acest joc este jucat in randul copiilor cu hadicam mental posibil sa se intample cu totul altceva si anume.. sa se ajute unii pe altii sa sparga baloanele, iar la sfarsit toata lumea sa se bucure.
In fiecare zi suntem obligati sa alegem unul din aceste jocuri.Pe care il alegem?..as vrea si eu sa am ce are acea persoana, as vrea sa fiu cel care se afla in centru atentiei, as vrea ..si oare nu ar trebuii sa fim acei copii cu hadicap mental fata de restul lumii in acesta privinta??

A fi ales.

2009-01-22T11:47:00.001-08:00

"Sentimentul ca esti ales este unul din cele mai frumoase daruri pe care le da dragostea celui prea iubit.Acest lucru inseamna ca cineva ma vede ca pe o persoana unica.Cineva crede ca am o contributie semnificativa de adus.
Pe de alta parte nu exista durere mai mare ca aceea de a nu fi ales:"Toata viata mea am fost ales ultimul.Aceasta e problema mea..De ce nu se atarna o tablita pe spatele meu pe care sa scrie -Respins. Ultimul care alege, sa ma aleaga pe mine"
A fi ales inseamna aproape intodeauna a fi ales in dauna altcuiva.A fi ales inseamna a fi mai bun decat cineva sau a fi superior, a fi un obiect care starneste gelozie, a fi preferat.Goana dupa a deveni cel ales este o adevarata competitie, iar premiul de consolare pt cei care pierd este o creatura malefica numita invidie.Numai printesele si altetii remarcabili se pot inscrie.Papusile de carpa nu au ce cauta aici.
Voi fi ales sau voi fi respins?
Valoarea alegerii depinde de cat de multi sunt respinsi.("Dragostea mai presus de ratiune" de John Ortberg.)

Un Mihai Eminescu..

2009-01-16T04:58:00.000-08:00

Un Mihai Eminescu..

Se aduna un inger-
Si-mi spune cu ardoare, in tainica noapte,
Taci, taci scumpa zambire!!
Cu glas angelic, domnitza sopteste:
Mihai Eminescu, o dulce ce-mi esti!un poet!!

Crăiasa din poveşti

Neguri albe, strălucite
Naşte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie;

S-adun flori în şezătoare
De painjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii
Boabe mari de piatră scumpă.

Lângă lac, pe care norii
Au urzit o umbră fină,
Ruptă de mişcări de valuri
Ca de bulgări de lumină,

Dându-şi trestia-ntr-o parte,
Stă copila lin plecată,
Trandafiri aruncă roşii
Peste unda fermecată.

Ca să vad-un chip, se uită
Cum aleargă apa-n cercuri,
Căci vrăjit de mult e lacul
De-un cuvânt al sfintei Miercuri;

Ca să iasă chipu-n faţă,
Trandafiri aruncă tineri,
Căci vrăjiţi sunt trandafirii
De-un cuvânt al sfintei Vineri.

Ea se uită... Păru-i galben,
Faţa ei lucesc în lună,
Iar în ochii ei albaştri
Toate basmele s-adună.

A gift for me?

2009-01-15T12:04:00.000-08:00

Ma uitam, astazi, la televizor, caci trupul imi era complet amortit de calmante ce au patruns fara vreo intrebare in mine.Era o emisiune pe "Euforia Tv", zic eu interesanta, un reality show de altfel.Cateva fete se luptau pt a castiga un inel cu diamant.Au trecut prin mai multe probe, printre care aveau de adresat o declaratie de dragoste domnului care va oferi acel inel uneia dintre ele. Era un domn italian, per ansamblu parea a fi pictat intr-un tablou care infatisa boerimea secolelor trecute.Toate bune si frumoase pana in momentul in care acesta urma sa elimine pe cea care a reusit sa-l impresioneze cel mai putin.Insa inainte de acest moment cufundat in emotii, sublineaza un adevar dureros si anume: toate ati spus ca vreti ceva de la mine si nu oferiti nimic in schimb(subinteles).A fost eliminata o tipa dragutza, dar care nu parea interesata de aceasta proba.Emisiunea probabil ca a continuuat, insa eu am oprit televizorul, din lipsa de...cultura.Intodeauna ne dorim sa primim ceva ori material, ori emotional, relational si consideram ca meritam sa primim pt ca am oferit.Acum realizez cu ajutorul acelor fete copile, cu nume si trup de printzese, ca sunt TREI categorii de asa zisa oferta dorita: una primesc pt ca dau, alta ca primesc fara sa dau nimic in schimb si ca primesc ceva pt care ofer ALTCEVA.Aceasta din urma e parca mai complicata doarece suntem pe o cale ce se indreapta spre o campie in gloria ei, cu cereale crude si sanatoase, iar noi vrem sa o luam pe o alta cale cu munti stancosi, inzapezititi si cu o altitudine care aduce cerul pe pamant.Vreau sa spun ca intodeauna lucrurile noastre sunt mai complicate, DAr cer simplitatea comuna pe care de altfel o am, o avem.Capsuna e roz in forma de inimioara cu un gust placut.Aceste doua, gustul si forma, culoarea denota un alt lucru care ne caracterizeaza si anume credem ca am oferit ce trebuia pt acel ceva care ni-l doream in asa fel incat cele doua sa formeze un intreg.Ne luptam pt a castiga un premiu indiferent cum si daca realizam sau nu, pt ca ne dorim importanta personalitatii noastre.Vom fii eliminati din jocul "societatea" daca nu jucam conform regurilor stabilite de noi.

Sase mii de cuvinte.

2009-01-14T09:20:00.000-08:00

Ceva din mine.

2009-01-06T12:42:00.000-08:00

Sunt zile "albe" care imi stau in fata. Sase s-au dus. Am ales neprevazutul pt un sfarsit nesigur.O tinta astepta siguranta. Fiecare zi se naste din placerea visari mele. Un maine asteapta schimbarea muta. Sunt anotimpuri, strazi, prieteni si apartamentul meu.
Un cantec de dorinte se-nalta sus. Un vis a ucis anul trecut timpul si spatiul. S-au implinit intr-un univers individual, dar au coborat pe Pamantul tuturor, astazi, un 2009. Au inteles ca aici limbajul difera si au ramas neintelese. O piramida efemera se distruge. Bucati cad rand pe rand si realitatea cearta visul.
Un 2009 real, in care diversitatea, dragostea, modestia, cultura si un Dumnezeu al carui sunt sa cante intr-un joc de note si instrumente continuu.

"Lectie inutila de logica"

2009-01-02T04:56:00.000-08:00

“ Aşa se întâmplă logic,plecăm şi sosim undeva.Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,poate nu trebuia să plecăm, dar problema nu-i asta,ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie,nu sosim unde-am vrutdar sosim undeva şi câtă vreme sosim undevatotul e logicchiar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,totuşi am plecat şi am sosit undeva,am greşit drumul, dar am sosit undeva,dar când nu mai sosim nicăieritotul devine ilogic. Spre ce ne ducemdacă nu sosim nicăieri? “Octavian Paler

Cocos, migdale si lamaie.

2008-12-30T12:34:00.000-08:00

O nota suna de acolo, o alta suna de dincolo...lumini se aprind pe rand si inimi se incalzesc de Sarbatori.
Craciunul a trecut si anul nou e in prag. E sarbatoare, inca inimile sunt calde. Case primitoare stralucinde, cadouri cu fundita rosie si aurie,.. totul pare atat de bun si bine.
Miroase a parfum de portocale si lumanari ard in taina noptii. In iubire sad ganduri si de undeva, in departe se nascocesc vise care se aprind in realitate astazi. Acum iubesti caci in ura haina nu e bine a fi imbracat, dara e sarbatoare si stele-ti sunt in cap.
Urchea in galagie si graba suprvietuieste caci un maine este altul si azi este unul.
Pasi incurcati si priviri in rece noapte se opresc, iar mintile sunt duse spre o dorinta lumeasca..sa dau si sa fiu bun de Craciun imi ajunge acum sunt dupa si anul nou devine acelasi nou, o nebunie efemera.
Placuta e mancarea si bautura da, eu sunt un stol de placeri si intr-o cutie cu oglinzi la colturi stau.Sa ma afund pot dar sa ma inalt ba, caci tavan mi-am construit dininainte sa ma nasc.
Cu cocos, migdale si lamaie imi stropesc rutina ce-i place de mine.Dar parca pe acelasi azi il vreau altfel...un cocos, o migdala si o lamaie in esenta.

Teza la limba engleza.

2008-12-03T12:55:00.000-08:00

Scriu acum cand imi vad pixul pe foaia intitulata"Lucrare scrisa la limba engleza" stand pe loc si cu prea putina cerneala.
Da, maine am teza la engleza si e tare greu.Rasfoiesc cartea, caietul si mainile imi sunt in alerta continua, cauntand.Iar mintea memorand ultimile detalii si sunt noi din minut in minut.Nu e un fapt divers ci e ceva ce da semnificatie vietii de elev, teza.Oricare materie ar fi e greu cand gura si mintea intr-un ciclu infinit rostesc"to have, to learn or to write".Ma doare capul si stomacul e plin cu mamarutze rosi, o de ar fi verzi ce bine ar fi!!
Stau in noapte tarziu si mintea proceseaza ca o banda de caseta rupta sau ca un CD zgariat introdus intr-un cd-rom nou noutz.As vrea sa am o memorie de vultur, dar nu de pisicutza impaiata...ori da, acum nu mai pot schimba, datoria imi este de a invata asa cum pot mai mult si mai bine.
Si ce bine e cand imi aduc aminte ca elevi nu suntem pana murim ci oameni.

Am inceput de azi sa colorez

2008-11-24T09:54:00.001-08:00

Tacere.Sunet de vioara. Vise incep sa zboare. Le colorez in roz si alb. Adun creione colorate si desenez in fel si chip sufletul. Mai pasul il mai am si apoi am terminat.
Galagie. Inima bate, mintea imi spune ca n-am colorat bine. Eu ma impotrivesc si nu vreau sa sterg. Inima bate si mai tare, apar semene de nesiguranta. Parca vreau sa ma indrept spre a sterge desenul facut, dar acum sunt inca in loc, n-as vrea sa-l schimb.
Tacere si iar galagie. Radiera imi e in mana si ma apuc sa sterg o parte, colorand in negru apoi…sterg iar si colorez in roz si tot asa pana diseara poate.
Nu vreau sa schimb….vreau ca desenul vietii mele sa fie roz. Vreau vise implinite si esecuri la o parte. E oare tot ce vreau prea mult sau prea greu de realizat?Nu, nu D-zeu a desenat conturul eu trebuie sa desenez continutul.Ce munca simpla!!dar oare cata incredere o sa am pana la sfarsit ca, D-zeu a conturat bine viata mea?Voi colora in afara spatiului sau voi colora neuniform?O voi face atunci cand imi las mana sa tremure pe foaie.Am sa o las de multe ori?
Incertitudinea ma cuprinde si eu de abia am pus creionul roz indreptul foii si totusi astazi am reusit sa pun un punct.

Imi permit sa fac o schimbare.

2008-11-23T12:00:00.000-08:00

Acum e toamna..frunze cad pe jos..iara eu ocolesc drumuri si in vant schimb setul de eroari.
Zile se invart intr-un semicerc..nopti dupa ele..evenimente in ele..oameni pe ele..flori si fulgi sub ele..note si litere cu ele..zambet, lacrima, optimism, pesimism..saritot, calm..dragut, urat,..bun, rau..in cerc, iar deasupra Regele dragostei si a adevarului.
Semicercul se incheie maine sau azi chiar, sau poate mult mai tarziu de prezent.
Pana atunci imi permit sa fac o schimbare..sa visez din nou la stele, dar sa cred ca odata le voi prinde, nu numai atinge.Drumul e altul...e un optimism superb in care viata straluceste in abis.
Asta pt ca viata ce s-a stins nu de mult mi-a aratat ca a reusit sa rupa macar o bucata, din macar o stea.

Viata.

2008-11-21T08:02:00.000-08:00

Astazi am aflat ca o viata s-a stins.Acum trei zile am sarbatorit o zi de nastere.Saptamana aceasta obrazul meu a fost brazdat de mii de lacrimi.
Am piedut bani, am pierdut prieteni.
Increderea de sine a alunecat pe un ocean si bucuria parca s-a dus pt todeauna.Caut de mult timp intr-o cutie mica de haine pe cea care ar spune lumea ca mi-ar veni bine, in carti caut informatii cat mai complexe pe care sa le invat pt a fi cineva, caut frumusetea trupului meu pt ca cineva sa ma iubeasca, caut in jur pe cineva care sa-mi dea semnificatie ca sa pot sa-mi aud rasuflarea, caut sa fiu artista, sa pictez, sa cant, sa scriu ca sa primesc admiratie, caut... siguranta.
Viata e ceva ce nu poate fi ignorat.La fiecare puls simt ceva rau ori ceva bun, dar simt ceva, nu pot sa trec cu vederea, sa ignor.Ciudat e insa atunci cand sunt fericita sentimentele bune despre existenta nu sunt.Viata decurge lin, frumos, si sigur.Insa atunci cand sunt probleme uit ca trebuie intai sa traiesc si apoi sa rezolv(daca rezolv intai, teama de nereusita persista).
Am un D-zeu care ma tine de mana(ma pazeste, ma iubeste, imi daruieste, ma invata, ma ajuta, ..) si cu toate acestea ii neg existenta, prin simplu fapt ca nu stiu ce inseamna sa traiesc.
Am sa traiesc intai pt a-I spune da existentei lui D-zeu!

Cu pasi grabiti spre un nou orizont.

2008-10-29T10:21:00.000-07:00

Seara asta,
Imi pun pe perete stele,
Seara asta,
Luna o tin in mana,
Seara asta,

Prievesc in sus,
Pun luna pe perete si stelele se aprind.

Caut creionul,
Insemnez cu litere mari nume.
Pe masa
Imprastii frunze, flori si ciocolata
Peretele il umplu cu fotografii,
Caietul il completez.

Seara asta,
Un orizont nou se strecoara
Seara asta,
Pasii se intaresc
Cu ochii privesc
Si cu mana scriu:
Apar in neant si am sa raman la vedere
Intodeauna Eu cer:
Sfintenia si nu fericire
Deci tu clipeste la stele,
Bucurate de ele.
Nu mai scrie triste
Caci in nimic sunet este
Si in sunet este nimic,
Adica sfintenie.

Cunoastere corecta.

2008-10-28T13:15:00.000-07:00

De cateva zile in mintea mea se cearta si se impaca gandurile.Astazi, dansele, stateau de vorba la o cafea, dupa ce aseara le-am prins in flagrant la mansarda.In sfarsit o tema comuna atat pt gandurile realiste cat si pt cele de fictiune.
M-am oprit.Le ascultam.Vorbeau despre "comportamentul elevilor din zilele noastre".O tema dezbatuta la orice pas de oameni mai putin iritati sau de oameni obsedati.
Eu insa incerc cu multa grija si precizie sa va spun ceea ce cred eu despre acesta sensibila si importanta tema: avand in vedere ca fac parte din aceasta grupare e necesar sa spun ca ma bucur sa-i apartin, ori daca n-ar fi necesar as evita pt a nu creea confuzii.La scoala, pe strada, in magazine, acasa, in strainatatea comportamentul lor pare sa fie la fel, insa diferenta se face in functie de persoana care ii insoteste sau cu care petrec un anumit interval de timp.Daca este o persoana indragita comportamentul e unul pasnic, respectuos si chiar sensibil, iar daca nu el devine neingrijit.Tinerii si-au uitat identitatea in spatele unei usi masive de culoare bruna.Tot ceea ce fac, fac ori numai pt ei ori numai pt altii.Situatia de mijloc nu intra in ecoatie.Nivelul de inteligenta scade din ce in ce mai mult.Cuvantul prioritate nu poate fi folosit decat daca este vorba de dragoste sau bani.A fi echilibrat inseamna a te situa pe o treapta de un nivel scazut, ori a fi exagerat sau mediocru trece chiar si peste cea mai inalta treapta.A fi responsabil neaga orice functie.A investii in partea spirituala inseamna ca te preocupa sa construesti cosciuguri.A fuma, a te droga, a te imbata, a face sex, a te imbuiba, a slabi si a te sinucide sunt verbe respectate si inepuizabile.Totusi fiecare generatie are partea ei pozitiva.Eu as spune ca astazi se investeste maimult in relatii, talente, sanatate, protectia personala cat si a naturii.
Fiecare ne dorim"o lume mai buna", o visam si o punem in relatia de tip cauza-efect, uitand sa dam valori corecte variabilei de tip y, efect.Astfel in acest domeniu gandurile mele de fictiune au accpetat sa fie puse in umbra si cafeaua a fost bauta impreuna.

Traiesc in mi minor.

2008-10-16T10:25:00.000-07:00

Soarele mi-a deranjat visele.Lumina le-a sters mersul lor infinit.Razele puternice le-au sfaramat in bucati de plastic.Azi la amiaz s-au dus.S-au dus atunci cand soarele a intrat in toiul petrecerii.Vorbeau intre ele despre baieti, flori, muzica, literatura, sociologie si pictura...care pe care sa se inalte mai sus, sa se lege unele de altele lasand realitatea in treaba ei.Isi scriau povestea pe suluri arse si atunci cand greseau stergeu cu lacrimi amare.Vorbeau si cantau cantece de copii.Se plimbau pe stanci si priveau la marea albastra de din josul lor.Mancau piersici, ciocolata si sorbeau din vinul dulce amarui.Strigau si se veseleau si nimeni nu le auzea.Dansau, cantau, desenau si culegeau migdale pana cand soarele le-a nimicit fara rusine sau timiditate.
Nu le mai pot gasi.Le tot caut de la amiaz incoace si nu dau de ele.Le vreau inapoi cu tot dinadinsul.Va vreau!Veniti acum!.....Veniti!Si ele nu mai vin.Sa continui a le striga nu mai pot.Le-am pierdut in nestiinta, cand priveam in gol in loc sa le pazesc.Acum realitatea ma soarbe din privire si se simte in largul ei.A intrat in mine.A facut tot ce si-a dorit.Iar eu incerc sa-mi obisnuiesc fiinta cu noul, crunt.
Fiecare miscare de a mea sau de a altora, cadera unui obiect pe podea, calculatorul, mingea batuta de un copil pe trotuar, masina...si tot imi suna diferit. Note muzicale in tonalitati diferite sau aceleasi imi formeaza un nou cantec al vietii.M-am schimbat.Si soarele e un semn poate bun pt viitor, nu pt acum.
Ma lupt sa inteleg de ce visele mele au fost sterse, sa le plang si sa las realitatea sa-mi sune in acorduri line de vioara.